Cum vă afectează poluarea fonică sănătatea

Zgomotul este o parte constantă a vieții urbane moderne. Traficul, construcțiile, transportul public și viața de noapte - toate aceste sunete umplu spațiile în care trăim, muncim și dormim. Majoritatea oamenilor văd acest lucru ca pe un inconvenient, dar știința spune o cu totul altă poveste.

Poluarea fonică ne afectează corpul, mintea și sănătatea pe termen lung. Cercetările arată că expunerea continuă la zgomotul urban poate crește riscul de boli de inimă, poate perturba somnul, poate reduce concentrarea și chiar poate duce la anxietate sau depresie la unele persoane.

 

Ce este poluarea fonică urbană

 

Orașele din zilele noastre, indiferent de țară, sunt zgomotoase prin natura lor. Traficul, trenurile, avioanele, construcțiile și multe altele produc zgomot constant. Deși ne adaptăm adesea la el, expunerea pe termen lung are efecte măsurabile asupra sănătății noastre, chiar și atunci când credem că suntem obișnuiți cu el.

Poluarea fonică este definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca fiind „sunetul exterior nedorit sau dăunător creat de activitățile umane, care poate dăuna sănătății fizice și mintale în timp”. Nu este vorba doar de decibelii zgomotului; ci și de durată, de momentul în care se produce și de cât de bine se pot recupera oamenii după acesta atunci când au ocazia.

Potrivit Agenției Europene de Mediu , peste 100 de milioane de oameni din Europa sunt expuși la niveluri ridicate de zgomot ambiental provenit doar din traficul rutier, care le poate fi dăunător. În orașe, așa cum era de așteptat, aceste cifre sunt și mai mari din cauza densității populației și a activității constante.

 

 

Surse comune de zgomot urban

 

Cea mai mare parte a zgomotului urban se încadrează în câteva categorii cheie:

• Trafic rutier: Motoare, anvelope, claxoane, frâne și scrâșnetul metalelor
• Transport public: Trenuri, tramvaie, metrou, autobuze
• Construcții: Utilaje grele, foraj, demolare clădiri
• Trafic aerian: Decolări și aterizări și traiectorii generale de zbor
• Viața de noapte și zgomotul social: Mulțimi de oameni zgomotoase, muzică și activitate stradală aglomerată

Pentru o mai bună înțelegere, nivelurile medii de zgomot sunt:

• Zonă urbană liniștită: 50–60 dB(A)
• Stradă sau intersecție aglomerată: 70–85 dB(A)
• Șantier de construcții sau metrou: 90+ dB(A)

OMS recomandă menținerea nivelului mediu de zgomot exterior sub 55 dB(A) în timpul zilei și 40 dB(A) noaptea pentru a proteja sănătatea publică.

 

Cum s-a schimbat zgomotul urban în timp

 

Din păcate, zgomotul urban a crescut atât ca volum, cât și ca persistență în multe zone. Tot mai mulți oameni locuiesc în orașe, traficul continuă să crească, iar mișcarea constantă a infrastructurii menține nivelurile de zgomot ridicate chiar și în timpul presupuselor ore de program nefuncțional. Zgomotul nocturn, în special, este în creștere din cauza logisticii, a vieții de noapte și a sistemelor de transport care funcționează pe tot parcursul zilei.

Aceste schimbări de mediu înseamnă că mulți locuitori ai orașelor se confruntă acum cu o expunere cronică la niveluri de zgomot care depășesc ceea ce este considerat sigur.

 

Cum afectează zgomotul corpul și creierul uman

 

Zgomotul provoacă stres și ne deranjează în mod natural, chiar și atunci când nu suntem pe deplin conștienți de el. Corpurile noastre reacționează la sunete puternice sau persistente ca și cum am fi în pericol, declanșând răspunsuri care ne pot obosi în timp.

 

Zgomotul și sistemul nervos

 

Când o persoană este expusă constant la zgomot, creierul activează sistemul nervos autonom, care controlează răspunsul nostru la stres. Acest lucru provoacă în mod direct eliberarea de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina, care cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială. Acest lucru se întâmplă chiar și în timp ce dormim sau dacă ascultăm indirect.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății , expunerea cronică la zgomot duce la o stare continuă de stres scăzut, care poate provoca schimbări fiziologice pe termen lung la indivizi.

O analiză importantă din The Lancet a concluzionat, de asemenea, că zgomotul ambiental contribuie la creșterea riscului de boli cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

 

 

Riscuri pe termen lung pentru sănătate legate de zgomot

 

Expunerea continuă la zgomotul urban, în special din traficul rutier sau aerian, a fost asociată cu:

• Hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată)
• Cardiopatia ischemică
• Risc crescut de accident vascular cerebral
• Tinitus și pierderea auzului
• Calitate slabă a somnului și oboseală în timpul zilei
  
  

OMS estimează că , numai în Europa de Vest, cel puțin 1,6 milioane de ani de viață sănătoasă se pierd anual din cauza zgomotului ambiental.

Chiar și niveluri moderate de zgomot, cum ar fi locuința în apropierea unui drum aglomerat sau a unei rute de zbor a unui avion, pot crește riscul de boli de inimă cu până la 8% la fiecare 10 dB creștere, conform studiilor citate în raportul OMS.

Aceste efecte asupra sănătății nu apar peste noapte, ci se acumulează lent, motiv pentru care mulți oameni subestimează cât de gravă poate fi expunerea la zgomot.

 

Efectele psihologice ale zgomotului

 

După cum am aflat acum, zgomotul ne afectează corpul, dar afectează și modul în care gândim, dormim și simțim. Chiar și atunci când zgomotul nu este suficient de puternic pentru a afecta auzul, acesta poate interfera cu concentrarea, starea noastră de spirit și, cel mai important, pentru multe persoane - cu bunăstarea noastră mintală.

 

Impactul asupra somnului și concentrării

 

Somnul este momentul în care corpul se repară, dar, din păcate, chiar și zgomotul de intensitate redusă poate perturba acest proces special. Sunetele bruște noaptea, de până la 40 dB(A), pot provoca micro-treziri pe care nu ni le amintim, întrerupând somnul profund și reducând calitatea generală a odihnei.

Somnul insuficient îi obosește pe oameni, slăbește sistemul imunitar, încetinește timpul de reacție și crește riscul de boli cronice.

În plus, concentrarea în timpul zilei are de suferit. Studiile arată că zgomotul de fundal, provenit din trafic sau de la vecini, reduce, de asemenea, concentrarea, memoria și performanța sarcinilor. Lucrătorii de birou și studenții din medii zgomotoase sunt mai predispuși să facă mai multe greșeli și să raporteze niveluri mai ridicate de stres zilnic.

Aici este locul în care izolarea fonică joacă un rol direct în sănătate și productivitate. O cameră bine izolată reduce zgomotul de fundal și previne întreruperile din exterior. Acest lucru îmbunătățește atât claritatea mentală, cât și calitatea somnului, în special în zonele urbane dense sau în casele din apropierea zonelor zgomotoase.

 

Efectele asupra copiilor și învățării

 

Așa cum era de așteptat, copiii sunt deosebit de sensibili la zgomot decât adulții. Cercetările au arătat că elevii din sălile de clasă zgomotoase sau din casele situate în apropierea drumurilor sau a liniilor de tren au performanțe mai slabe la citire, concentrare, memorie și rezolvarea problemelor.

Un studiu important, Studiul Aeroporturilor din München , a constatat că acei copii expuși la zgomot ridicat al aeronavelor au obținut scoruri semnificativ mai mici la înțelegerea textelor citite decât colegii lor din zone mai liniștite.

Școlile și locuințele care încorporează tratamente acustice oferă copiilor un mediu mai stabil pentru concentrare și învățare. Acest lucru este important mai ales în educația timpurie, unde sensibilitatea la zgomot este cea mai mare.

 

Sănătate mintală și zgomot urban

 

Viața în medii zgomotoase a fost asociată cu niveluri crescute de anxietate, iritabilitate și chiar depresie la unele persoane. Expunerea constantă la sunete nedorite reduce, de asemenea, capacitatea creierului de a se recupera după stres, ducând la oboseală emoțională și iritabilitate.

Un studiu publicat în Environmental Health Perspectives a constatat că persoanele care locuiesc în zone mai zgomotoase au raportat un stres psihologic semnificativ mai mare.

Reducerea zgomotului în spațiile de locuit și de lucru, prin ferestre izolate fonic, decorațiuni pereților sau etanșarea ușilor, poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, în special în clădirile dens populate sau cu utilizare mixtă. Aceste zone liniștite acționează ca spații de recuperare, ajutând creierul să se reîncarce și să crească nivelul de energie.

 

 

Cine este cel mai expus riscului?

 

Poluarea fonică nu afectează pe toată lumea în mod egal. Unele persoane sunt mai expuse, mai sensibile sau mai puțin capabile să își controleze mediul. Aceste grupuri se confruntă cu riscuri mai mari pentru sănătate și au mai puține modalități de a se proteja.

 

Populațiile vulnerabile din orașe

 

Persoanele care locuiesc în zone urbane aglomerate, în special cele care locuiesc în apropierea autostrăzilor, gărilor sau aeroporturilor, sunt mai des expuse la niveluri mai ridicate și constante de zgomot. Însă, în multe orașe, anumite grupuri sunt mai afectate decât altele.

• Copiii sunt mai sensibili la stresul legat de zgomot și la perturbările învățării.
• Adulții în vârstă pot fi mai vulnerabili la efectele cardiovasculare ale zgomotului.
• Persoanele cu afecțiuni preexistente sunt mai predispuse la simptome mai intense.
• Comunitățile cu venituri mici locuiesc adesea mai aproape de infrastructură zgomotoasă, cum ar fi autostrăzile sau zonele industriale ale orașului, și au mai puține opțiuni pentru a-și muta sau moderniza locuințele.
  
  

În casele și clădirile în care geamurile sunt subțiri, pereții sunt netratați sau ventilația este slab izolată, zgomotul pătrunde ușor. Pentru mulți oameni, în special cei care lucrează în ture de noapte sau locuiesc în apropierea străzilor aglomerate ale orașului, izolarea fonică devine o necesitate pentru sănătate. Spațiile liniștite reduc stresul și oferă timpul de recuperare de care creierul și corpul au nevoie în mod natural.

 

Expunerea ocupațională și de mediu

 

Unele persoane sunt expuse la zgomot atât la locul de muncă, cât și acasă. De exemplu, angajații din construcții, producție, transport sau ospitalitate sunt adesea expuși la zgomot timp îndelungat, de la moderat la ridicat. Când lucrătorii se întorc apoi acasă, într-un apartament sau o zonă de locuit zgomotoasă, nu au la dispoziție timpul de recuperare necesar.

Administrația pentru Sănătate și Securitate în Muncă stabilește limitele de expunere la zgomot la locul de muncă la 85 dB(A) pe parcursul unei zile de 8 ore. Însă reglementările privind zgomotul ambiental sunt mai puțin stricte, iar mulți oameni se confruntă cu niveluri de peste 65 dB(A) acasă sau pe stradă.

Pentru cei care nu pot scăpa de mediile cu zgomot ridicat, izolarea fonică interioară poate crea mici, dar esențiale, zone de liniște și pace, în special în dormitoare și birouri de acasă.

 

Ce se poate face pentru a reduce impactul zgomotului urban

 

Poluarea fonică este o problemă în creștere, dar nu este inevitabilă. Cu o planificare, politici și practici de construcție adecvate, orașele pot deveni mai sănătoase și mai liniștite. Există soluții atât la nivel comunitar, cât și la nivel personal.

 

Intervenții la nivel comunitar și de politici

 

Designul urban joacă un rol imens în modelarea peisajului sonor al oricărui oraș. Locul în care sunt construite drumurile, modul în care sunt construite clădirile și materialele folosite influențează modul în care sunetul se deplasează și se acumulează.

Orașele care iau zgomotul în serios investesc în:

• Strategii de reducere a traficului, cum ar fi prețurile la congestie sau zonele cu emisii reduse
• Tamponuri verzi, cum ar fi copaci, tufișuri sau bariere fonice amenajate de-a lungul drumurilor
• Tehnologii silențioase pentru pavaje care pot reduce zgomotul anvelopelor și al motorului
• Legi de zonare care separă zonele rezidențiale de infrastructurile zgomotoase
• Limite de viteză și plafoane de zgomot în apropierea școlilor, spitalelor și clădirilor rezidențiale
  
  

Directiva Uniunii Europene privind zgomotul ambiental (END) impune tuturor orașelor mari să creeze hărți fonice și planuri de acțiune. Aceste hărți ajută administrațiile locale să identifice punctele fierbinți de zgomot și să planifice eforturile de combatere a acestora.

O bună planificare urbană poate reduce cu siguranță expunerea la zgomot pentru mii de locuitori, făcându-le viața mai liniștită, dar necesită timp, finanțare și dedicare politică pe termen lung.

 

Ce pot face oamenii?

 

Chiar și fără schimbări la scară largă, există măsuri pe care oamenii le pot lua pentru a-și reduce expunerea la zgomot nociv:

• Etanșați spațiile dintre ferestre și uși pentru a reduce scurgerile de zgomot exterior
• Plasați perdele fonoabsorbante, covoare sau panouri acustice în spațiile de locuit
• Folosește aparate cu zgomot alb sau dopuri de urechi în timpul somnului în zone zgomotoase
• Rearanjarea mobilierului, de exemplu, plasarea rafturilor de cărți sau a mobilierului tapițat pe lângă pereți poate ajuta la absorbția sunetului.
• Evitați străzile sau spațiile publice cu trafic intens în timpul orelor de vârf, ziua și noaptea
  
  

Pentru cei care locuiesc în zone cu zgomot ridicat, modernizarea la ferestre cu geam termopan sau chiar triplu, tratarea pereților interiori sau instalarea ușilor izolate fonic pot îmbunătăți drastic nivelurile de zgomot din interior. Aceste măsuri de izolare fonică reduc stresul, îmbunătățesc somnul și susțin sănătatea mintală.

În clădirile comerciale sau cu utilizare mixtă, sistemele profesionale de izolare fonică pot fi integrate fără a modifica configurația sau funcția clădirii. Aceste soluții permit obținerea unui confort acustic pe termen lung chiar și în cele mai aglomerate zone urbane.

 

 

De ce ar trebui să luăm zgomotul în serios

 

Poluarea fonică este o parte a vieții moderne, dar este și o amenințare silențioasă la adresa sănătății, concentrării și bunăstării noastre generale. De la somnul tulburat la riscul crescut de boli de inimă, dovezile sunt clare: prea mult zgomot dăunează atât corpului, cât și minții noastre.

Locuitorii urbani, în special cei din zonele cu trafic intens sau cu venituri mici, sunt adesea expuși la niveluri de zgomot mult peste ceea ce este considerat sigur. În timp ce orașele lucrează la soluții pe termen lung, mulți oameni pot lua măsuri acum pentru a se proteja, începând cu casele, dormitoarele și locurile lor de muncă.

Izolarea fonică creează spații mai sănătoase, unde oamenii se pot recupera, pot gândi clar și pot trăi mai bine. Indiferent dacă administrați o clădire rezidențială, un spațiu comercial sau pur și simplu încercați să vă faceți locuința mai liniștită, controlul țintit al zgomotului face o diferență reală.

Doriți să îmbunătățiți confortul acustic al spațiului dumneavoastră? Contactați DECIBEL pentru a discuta cu experții noștri și a explora soluții personalizate de izolare fonică, concepute pentru medii din lumea reală.